Simptome timpurii ale demenței: recunoașterea simptomelor și solicitarea de ajutor

Demența este o afecțiune complexă care avansează și afectează oamenii din întreaga lume. Pentru a o trata la timp și a trăi în pace cu demența, mai întâi este important să recunoaștem semnele timpurii ale demenței. Acest articol explică ce ar trebui să știți despre gestionarea afecțiunii, inclusiv lista de verificare pentru simptome timpurii ale demenței, factorii de risc și potențialele tratamente.

Conștientizarea adecvată a simptomelor timpurii ale demenței poate încuraja mai mulți oameni să solicite ajutor la timp. De asemenea, cunoașterea problemelor legate de demență, semne și simptome poate conduce la rezultate mai eficiente în ceea ce privește tratamentul.

Importanța identificării primelor semne de debut precoce al demenței și solicitarea de ajutor 

Care sunt primele semne de demență care ar trebui să reprezinte o avertizare?

Există o serie de motive pentru care este important să recunoaștem primele semne de demență. Unele dintre acestea includ:

• Identificarea demenței în stadiile sale incipiente permite o gestionare și un tratament eficient. Intervenția rapidă poate încetini progresia bolii și poate îmbunătăți speranța de viață a pacientului, mai ales dacă sunt simptome de demență senilă.
• Detectarea precoce este importantă, deoarece simptomele timpurii ale demenței sunt deseori confundate cu alte afecțiuni, ceea ce duce la o diagnosticare greșită. Identificarea semnelor corecte de demență precoce asigură pacienții că vor primi o îngrijire adecvată și în timp util.
• Înțelegerea și recunoașterea de semne și simptome în faza de debut poate ajuta la scăderea gradului de stigmatizare asociată cu aceasta, încurajând mai multe persoane să caute ajutor și promovând un mediu cu o susținere adecvată pentru pacient.
• Detectarea precoce ajută pacienții și familiile lor să se pregătească pentru ceea ce urmează. Acest aspect poate implica obținerea unei îngrijiri potrivite, decizia referitoare la gestionarea legală a banilor și a proprietăților sau identificarea locațiilor unde se poate solicita ajutorul.
• Folosirea listelor de verificare pentru primele semne de demență ajută la evaluarea și gestionarea sănătății cognitive. De asemenea, poate avea ca rezultat îmbunătățirea capacității de gândire în rândul pacienților, precum și diminuarea intensității simptomelor, ceea ce înseamnă că în scurt timp nu va fi nevoie de internarea pacientului.

Obțineți o consultație online gratuită

Vă rugăm să contactați consilierul nostru medical pentru a discuta despre starea dumneavoastră de sănătate cu un specialist în medicină regenerativă. De asemenea, puteți lăsa datele de contact pentru un apel invers. Este gratuit și confidențial.

Dr. Aleksandra Fetyukhina, MD

Medical Advisor, Swiss Medica doctor

Nume Te rog sa completezi acest spatiu Telefon Te rog sa completezi acest spatiu E-mail Te rog sa completezi acest spatiu

Sunt de acord cu Termenii de utilizare, Politica de confidențialitate și Notificarea Swiss Medica

Ce este demența, semne și simptome

Definiția și explicația demenței

Demența, un termen general care se referă la afecțiunile neurologice legate de diminuarea capacității mintale, deteriorează semnificativ funcția cognitivă și afectează viața de zi cu zi a unei persoane. Demența nu este o singură boală. Mai degrabă, este un sindrom clinic provocat de diferite tulburări ale creierului care afectează memoria, procesele de gândire, comportamentul și executarea treburilor zilnice. Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demență, afectând 60-80% dintre pacienți.

Care sunt primele semne de demență? Declinul afectează memoria, competențele lingvistice, abilitățile de rezolvare a problemelor și atenția, printre alte aspecte legate de cogniție. În cele din urmă, aceste semne de demență precoce pot fi suficient de severe pentru a impacta viața socială, performanța la locul de muncă și independența în îngrijirea personală.

Tipuri de demență și motivul apariției 

Există mai multe cauze principale ale demenței care afectează creierul într-un mod diferit și au ca rezultat diverse simptome timpurii ale demenței, cum ar fi comportamentul inadecvat:

1. Boala Alzheimer: 

Acest tip de demență este cel mai comun, generând aproximativ 60 până la 80% din toate cazurile de simptome de demență senilă. Principala caracteristică a bolii Alzheimer este acumularea graduală a plăcilor amiloide și a încurcăturilor neurofibrilare în creier, provocând distrugerea neuronală progresivă și îngustarea creierului.

2. Demența vasculară

Demența vasculară este următorul tip cel mai comun și apare ca urmare a diferitelor boli care obstrucționează sau limitează fluxul sanguin cerebral, cum ar fi accidentele cerebrovasculare sau arterioscleroza cronică. Această afecțiune se caracterizează de obicei prin semne timpurii mai subite de demență, cum ar fi comportamentul inadecvat, în comparație cu boala Alzheimer.

3. Demența cu corpi Lewy

Acest tip de demență este legat de corpii Lewy din creier, care sunt formați dintr-o proteină (alfa-sinucleină) care nu este normală și duce la fluctuații cognitive, halucinații vizuale și caracteristici ale mișcărilor din boala Parkinson.

4. Demența frontotemporală

Această tulburare afectează de obicei părți ale minții legate de personalitate, acțiune și limbaj, în principal în lobii frontali și temporali. Se întâmplă în mod obișnuit ca o persoană cu această afecțiune să-și schimbe semnificativ temperamentul și comportamentul și să experimenteze probleme de comunicare.

5. Demența mixtă

Demența mixtă este o afecțiune în care o persoană prezintă primele semne de demență, fiind generate de două sau mai multe cauze menționate anterior. Semnele sunt însoțite de prezența mai multor tipuri de patologie cerebrală.

Cum afectează demența creierul și funcția cognitivă

Demența se instalează atunci când celulele cerebrale deteriorate nu pot comunica între ele. Atunci când celulele din creier nu pot comunica în mod normal, gândirea, comportamentul și sentimentele pot fi afectate.

De exemplu, boala Alzheimer deteriorează în principal hipocampul, acea regiune din creier asociată cu tranziția memoriei pe termen scurt către memoria pe termen lung, și în acest mod ne face să uităm detalii. Ulterior, această leziune se răspândește către diferite regiuni ale creierului atunci când demența continuă și apar mai multe dificultăți cognitive.

Primele semne de demență precoce variază în funcție de cauză și de factorii individuali de sănătate. Oricum, simptomele comune în stadiile degenerative constau în pierderea memoriei, declinul cognitiv, dificultățile de comunicare, modificările de comportament și dezorientarea.

Care sunt semnele timpurii ale demenței

Dacă sunteți curioși să aflați cele 10 simptome timpurii ale demenței, iată la ce trebuie să fiți atenți:

1. Pierderea memoriei și uitarea

În general, pierderea memoriei este primul semn al debutului demenței. Acest lucru poate implica uitarea evenimentelor personale recente, a datelor esențiale și repetarea întrebărilor. Unii pot experimenta, de asemenea, dificultăți în a-și reaminti nume, întâlniri și locul păstrării obiectelor. Astfel de tipuri de uitare nu se încadrează în modelele de lapsusuri obișnuite care apar datorită vârstei și pot interfera prea mult cu viața de zi cu zi.

2. Dificultăți în privința sarcinilor zilnice

Persoanele cu semne timpurii de demență ar putea întâmpina probleme când încearcă să facă treburi cu care sunt obișnuiți. Acestea includ, printre altele, dificultăți la pregătirea mâncării, gestionarea finanțelor și respectarea unui orar. Ei vor avea de-a face cu probleme de concentrare, ceea ce duce la întârzieri în îndeplinirea unor sarcini simple. Este un semn clar de declin cognitiv atunci când o persoană nu își poate îndeplini cu ușurință treburile zilnice.

3. Schimbări de dispoziție și personalitate

Demența poate conduce la schimbări vizibile de dispoziție și personalitate. Persoanele afectate pot deveni mai iritabile, anxioase sau deprimate. În general, putem afirma că persoanele cu demență devin mai puțin sociabile. Își pierd interesul pentru lumea din jur și pentru activitățile care le făceau plăcere în trecut. Drept rezultat, starea lor de spirit se schimbă rapid la un moment dat, ducând la astfel de semne timpurii de demență, cum ar fi comportamentul inadecvat, care se manifestă și atunci când o persoană îmbătrânește.

4. Confuzie și dezorientare

Demența este caracterizată de dezorientare și confuzie. Persoanelor afectate le este dificil să înțeleagă ce oră este, unde se află sau să recunoască oamenii pe care îi cunoșteau bine, cum ar fi prietenii sau membrii familiei. Ei se pot simți chiar pierduți în locații destul de familiare sau nu reușesc să înțeleagă poziția obiectelor în spațiu.

5. Probleme de comunicare

Demența poate afecta abilitățile lingvistice, făcând dificilă comunicarea eficientă a persoanelor. Ei pot avea dificultăți în a găsi cuvintele potrivite, pot repeta aceleași lucruri sau pot întâmpina greutăți în a urmări și a participa la conversații.

Alte potențiale semne și simptome timpurii ale demenței 

Referitor la demență, semne și simptome suplimentare pot fi și următoarele:

• Probleme cu planificarea și organizarea;
• Înțelegerea deficitară referitor la ce este corect sau greșit;
• Diminuarea abilităților vizuale și spațiale;
• Modificări ale tiparelor de somn și oboseală excesivă;
• Lipsa de interes pentru activități de tipul citirii unei cărți. 

Semnele timpurii mai puțin obișnuite ale demenței includ dificultăți de mișcare din cauza diminuării controlului motor. Este important să observați aceste semne din timp și să consultați medicii pentru a stabili cauzele și pentru a lua măsuri adecvate.

Factori de risc pentru demență

Demența este influențată de o varietate de factori de risc. Printre aceștia sunt incluși factori care nu pot fi controlați, precum îmbătrânirea sau moștenirea genetică, și alți factori, cum ar fi cei legați de stilul de viață.

Vârsta

Probabilitatea de a dezvolta demență crește semnificativ pe măsură ce apare îmbătrânirea, în special după vârsta de 65 de ani. Aceasta se datorează procesului natural de îmbătrânire, care implică modificări ale creierului ce pot duce la declin cognitiv.

Moștenirea genetică

Riscul de a suferi de demență se datorează în mare parte factorilor genetici. Persoanele care au rude cu demență prezintă un risc mai ridicat. Au fost identificate gene specifice care prezintă o posibilitate mai mare de a provoca unele tipuri de demență. De exemplu, o probabilitate mai mare de a dezvolta Alzheimer este legată de prezența genei alela ε4 apolipoproteina E (APOE).

Sănătatea cardiovasculară

Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, hipercolesterolemia și boala cardiacă ischemică reprezintă factori majori de risc pentru demență. Deteriorarea sănătății cerebrovasculare duce la scăderea oxigenării cerebrale, ceea ce duce la deteriorarea celulelor din creier și la afectarea cognitivă.

Alegeri privind stilul de viață

Deciziile legate de stilul de viață au un rol major atunci când vine vorba de a determina dacă o persoană poate dezvolta sau nu demență. Riscul de demență este asociat cu numeroase decizii legate de stilul de viață, cum ar fi consumul ridicat de alimente nesănătoase, lipsa de mișcare, fumatul și consumul prea mare de alcool. Aceste alegeri de stil de viață pot afecta funcția inimii și pot impacta negativ sănătatea mintală a unei persoane.

Sănătatea generală a creierului

Condiții precum leziunile traumatice ale creierului, stresul cronic și depresia agravează starea creierului, sporind în acest fel amenințările reprezentate de demență. Pierderea auzului este o altă afecțiune care ar putea crește riscurile asociate cu această afecțiune, deoarece duce la izolarea de alte persoane și la declinul mintal.

Măsuri pe care le putem lua pentru a reduce riscul de apariție a demenței

În timp ce unii factori de risc, cum ar fi vârsta și genele moștenite, nu pot fi modificați, există câteva măsuri proactive pe care le putem lua pentru a reduce riscul de a dezvolta demență:

• Implicarea în exerciții fizice regulate este una din cele mai eficiente modalități de a reduce riscul de demență. Exercițiile fizice îmbunătățesc sănătatea cardiovasculară, cresc fluxul de sânge către creier și ajută la dezvoltarea de noi celule cerebrale. O dietă echilibrată poate susține, de asemenea, sănătatea creierului.
• Menținerea creierului activ prin exerciții mintale poate ajuta la diminuarea riscului de demență. Activități precum lectura, rezolvarea de puzzle-uri, deprinderea unor abilități noi și implicarea în conversații stimulante intelectual pot întări funcția cognitivă și pot construi rezerva cognitivă.
• Controalele frecvente la medic pentru a monitoriza și controla tensiunea arterială, glucoza din sânge și nivelurile de colesterol pot reduce semnificativ riscul de demență și pot ajuta la întârzierea semnelor de demență timpurie.
• Fumatul și consumul excesiv de alcool au fost asociate cu un risc crescut de demență; renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool pot scădea acest risc.
• Menținerea conexiunilor sociale puternice și participarea la activități sociale pot proteja împotriva declinului cognitiv. Interacțiunea socială stimulează creierul, reduce stresul și îmbunătățește starea de bine generală.
• Stresul cronic poate avea un impact negativ asupra sănătății creierului și poate mări riscul de demență. Tehnici precum conștientizarea, meditația, yoga și alte metode de relaxare pot ajuta la gestionarea nivelului de stres și pot ameliora sănătatea cognitivă.

Ajutor pentru demență

Profesioniști medicali care pot diagnostica și trata demența

În cazul în care observați semne și simptome de demență, este esențial să căutați ajutor de la profesioniștii medicali. Specialiști diferiți sunt implicați în diagnosticarea și gestionarea demenței:

• Medici de familie: Medicii de familie sunt deseori primul punct de contact pentru oameni. Ei pot efectua evaluări inițiale, pot analiza istoricul medical și pot face teste cognitive de bază pentru semnele timpurii de demență, ce conțin liste de verificare și alte instrumente.
• Neurologi: Neurologii vor efectua examene neurologice complete, care vă vor ajuta să primiți un răspuns la întrebarea „Care sunt semnele timpurii ale demenței?” Aceste teste pot include testări cognitive detaliate și imagini detaliate ale creierului, cum ar fi scanările RMN sau CT. Ele ajută la identificarea anomaliilor din creier și la determinarea tipului specific de demență.
• Geriatricieni: Geriatricienii sunt medici care sunt axați pe îngrijirea sănătății adulților în vârstă. Ei au experiență în gestionarea mai multor afecțiuni asociate cu vârsta, inclusiv demența. Geriatricienii oferă o îngrijire holistică, luând în considerare sănătatea generală a pacientului, comorbiditățile și circumstanțele sociale pentru a pune bazele unui plan de îngrijire personalizat.
• Psihiatri: În cazurile în care demența este acompaniată de simptome comportamentale și psihologice semnificative, este posibil să fie nevoie de psihiatri. Ei evaluează sănătatea mintală, gestionează simptomele psihiatrice și prescriu medicamente pentru a diminua agitația, depresia sau anxietatea.
• Neuropsihologi: Neuropsihologii sunt specializați în evaluarea funcției cognitive utilizând teste standardizate. Ele ajută la diferențierea între diversele tipuri de demență și alte tulburări cognitive, oferind profiluri cognitive în detaliu care ghidează strategiile de tratament și gestionare.

Tratamente și terapii pentru demență

Chiar dacă în prezent nu există un remediu pentru demență, sunt mai multe tratamente și terapii care pot ajuta la gestionarea simptomelor:

Medicamente

• Inhibitori de colinesterază: Medicamente precum donepezil, rivastigmină și galantamină sunt utilizate pentru a trata boala Alzheimer și alte tipuri de demență.
• Memantină: Acest medicament este folosit pentru a trata boala Alzheimer cu grad moderat până la sever. Funcționează prin reglarea glutamatului, un alt neurotransmițător care, în exces, poate deteriora celulele nervoase.

Terapii nemedicamentoase

• Stimularea cognitivă: desfășurarea de activități care stimulează gândirea și memoria poate ajuta la menținerea funcției cognitive. Acestea includ puzzle-uri, jocuri de memorie și alte activități provocatoare din punct de vedere mintal.
• Terapia ocupațională: Terapeuții ocupaționali ajută persoanele cu demență să își mențină independența în activitățile zilnice. Ei furnizează strategii pentru a face față deficitelor cognitive și sugerează modificări ale mediului de viață pentru a crește nivelul de siguranță și funcționalitatea.
• Exerciții fizice: S-a demonstrat că activitatea fizică frecventă aduce beneficii funcției cognitive, diminuează simptomele depresiei și anxietății și îmbunătățește starea de bine generală.
• Terapia cu celule stem pentru demență: Terapia cu celule stem a devenit o abordare promițătoare de tratament. Clinica Swiss Medica, una dintre clinicile de top din acest domeniu, utilizează terapia cu celule stem ca metodă principală de tratament pentru afecțiuni variate. Procedura implică implantarea de celule stem adulte proaspete în țesuturile afectate de această problemă.

Celulele stem au proprietăți antiinflamatorii și abilitatea de a secreta factori neurotrofici care susțin supraviețuirea și dezvoltarea neuronilor. Acestea pot modula răspunsul imun și pot descrește inflamația din creier.

Beneficiile utilizării celulelor stem pentru demență includ:

• Potențialul de a încetini evoluția bolii: terapia cu celule stem ar putea încetini evoluția demenței sau chiar ar putea inversa unele din efectele acesteia, cum ar fi semnele timpurii ale demenței.
• Îmbunătățirea simptomelor: Pacienții pot experimenta îmbunătățiri ale memoriei, ale funcției cognitive și ale activităților de zi cu zi.
• Neuroprotecție și regenerare: Terapia cu celule stem poate proteja și regenera celulele creierului, oferind o soluție pe termen lung pentru neurodegenerare.

Modificări în stilul de viață

• Dietă: o alimentație echilibrată bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine ​​slabe și acizi grași omega-3 ajută la sănătatea creierului. În special, dieta mediteraneană a fost asociată cu un risc redus de declin cognitiv.
• Stimulare mintală: menținerea creierului activ prin învățare continuă, hobby-uri și interacțiuni sociale poate ajuta la menținerea funcției cognitive.
• Interacțiunea socială: rămânând activ din punct de vedere social și apropiat de familie, prieteni și comunitate poate îmbunătăți starea de spirit și poate reduce senzația de izolare.

Concluzii

Este important să identificăm primele semne de demență pentru a solicita asistență în timp util și pentru a gestiona eficient această afecțiune. De aceea, acest articol răspunde la întrebarea „Care sunt primele semne ale demenței cu debut timpuriu?”, identificând și factorii de risc asociați cu aceasta. Cu o detectare din timp și un tratament adecvat, atât semnele timpurii ale demenței, cât și stadiile mai severe, sau simptomele de demență senilă pot fi gestionate mai eficient.

În cazul în care doriți mai multe informații despre alte opțiuni de tratament disponibile pentru semnele foarte timpurii de demență, inclusiv terapia cu celule stem, vă invităm să vizitați pagina Swiss Medica referitoare la terapia cu celule stem pentru demență.

Contactaţi-ne

Obțineți o consultație online gratuită pentru a afla despre rezultatele așteptate ale terapiei cu celule stem pentru cazul dvs., care este costul tratamentului și durata acestuia.

Dr. Aleksandra Fetyukhina, MD

Medical Advisor, Swiss Medica doctor

Nume Te rog sa completezi acest spatiu Telefon Te rog sa completezi acest spatiu E-mail Te rog sa completezi acest spatiu

Sunt de acord cu Termenii de utilizare, Politica de confidențialitate și Notificarea Swiss Medica

Dr. Lana Author

MD, Pediatrician, Regenerative Medicine Specialist

Dr. Aleksandra Fetyukhina, MD Referent

Medical Advisor, Swiss Medica doctor